Haideti in pat, doamnelor

Ungaria a pierdut Transilvania in pat, imi spune un prieten, citand un istoric al carui nume nu si-l mai aminteste. E drept. Populatia maghiara a abordat modelul familial cu 1, maxim 2 copii, in timp ce populatia romaneasca a facut cati putea hrani la masa. Mamaliga era destula.

Retinerea maghiarilor de la a-si mari familiile are sens. Clasa conducatoare isi educa vlastarele si asta costa. In final, in lipsa unui sprijin real al statului pentru cresterea populatiei, Ungaria a pierdut o bucata imensa.

Pe repede inainte, in Europa secolului 21 la portile careia bat imigrantii, ni se arata ca istoria se repeta. Populatia nativa este in scadere. Sufocandu-se sub povara costurilor de crestere si formare a unui tanar, familiile se rezuma la cat isi permit, fara sa sacrifice bunastarea materiala la care, cu greu, au ajuns. Maxim 2 copii, de regula, al doilea fiind o concesie facuta primului, „sa aiba pe cineva cand noi nu mai suntem”.

Statul nu se implica. Doar Romania ofera concediul de crestere a copilului cu un venit de sustinere considerabil, si asta nu e ca o masura inteleapta de sustinere a natalitatii, ci vine dintr-un populism de care se fac vinovate toate partidele. Daca ar fi dat dovada de interes pentru viitorul tarii:

1. nu s-ar fi oprit doar la indemnizatiile astea. Mai o autostrada, mai un aeroport, mai ceva ar fi fost.

2. nu ar fi jonglat cu ea in perioada de criza pentru a reduce costurile.

La nivel european ar trebui instituit un mecanism unitar de sustinere a familiei.

Trebuie alocati bani pentru indemnizatiile de crestere a copiilor, astfel incat femeile (sau barbatii, nu discriminam) sa poata sta acasa 2 ani cu noul membru al familiei, daca doresc. Trebuie alocati bani pentru crese astfel incat, dupa cei 2 ani, copilul sa aiba un mediu sigur in care sa stea si parintii sa mearga linistiti la munca. Trebuie alocati bani si trebuie reparat sistemul public de invatamant astfel incat sa ofere educatie de calitate pentru ca tinerii sa fie instruiti in mod corespunzator, sa fie generatori de plus valoare pentru societatea din care fac parte.

Cine plateste? Statul. Statul ca entitate artificiala, are in comun cu populatia pe care se manifesta doar numele. Franta – francezi, Romania – romani samd. Statului nu ii pasa cine ii plateste taxe (alb, negru, maro sau galben) insa populatia poate sa influenteze statul astfel incat ea sa nu dispara. Daca nu va face asa, statul va reactiona ca orice organism in pericol: va face orice pentru a-si asigura supravietuirea, inclusiv grefa de populatie, si, la fel ca orice organism, nu va gandi pe termen lung, lipsindu-i politicile coerente de integrare a nou-venitilor.

La fel cum ii lipsesc cele de aducere a doamnelor in patul conjugal.

5 thoughts on “Haideti in pat, doamnelor

  1. Daca populatia romaneasca era de doua ori cat cea ungureasca, iar rata fertilitatii romanilor era peste 4, rezulta ca fiecare familie ungureasca ar fi trebuit sa faca peste 8 copii doar ca sa tina pasul si sa ramana in minoritate 1:2…Ceea ce oricum ar fi fost insuficient odata ce principiul autodeterminarii a prins si majoritatea a decis.

    Subventia natalitatii ajuta, dar nu in problema asta ci pentru mentinerea unei rate sanatoase a natalitatii.

    Pe repede inainte, Europa are 0,5 mld de locuitori iar vecinii din care se emigreaza au 4,5 mld cu rata fertilitatii peste 3.

    Asa ca nu uita, pe langa invitatie sa le spui doamnelor ca targetul este de minim 27 de copii pentru fiecare, altfel planul asta nu functioneaza…

      • Bine dar de ce?
        Inainte am fost putini, apoi populatia a crescut, acum vom fi iar ceva mai putini si apoi vom creste iar, cum am mai crescut. Ne-am internalizat ideea ca trebuie sa fim acum cat mai multi, cat mai repede, dar de ce? Ca sa se justifice modelul economic actual bazat pe crestere continua? Care oricum e plin de probleme, de exenplu ecologice si ca nu poate tine la infinit?
        Poate ca noi suntem mai importanti decat modelul asta imperfect, si daca nu ne potrivim mai bine schimbam modelul nu pe noi.

      • Am fost putini pentru ca, in ciuda numarului mare de nasteri, foarte putini ajungeau la maturitate sexuala pentru a se reproduce din cauza bolilor, razboaielor perpetue samd. In plus, un copil era forta de munca, incepand de la 3 ani, cand putea executa comenzi simple. Deci aducea venit in casa.
        Secolul 20, cu antibioticele, vaccinurile, a dus ca un numar tot mai mare de copii sa ajunga la maturitate. Dar, in acelasi timp, educatia universal valabila a scos copiii din circuitul economic, astfel incat familia a devenit din sustinuta economic de copii, sustinatoare a acestora pana la varste inaintate pentru ca modelul actual de societate implica individul sa fie generator de plus valoare.
        Restul e istorie. Oricum cresterea populatiei s-a temperat mult.
        Asta e un motor care, oprit, nu prea mai pleaca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Connect with Facebook

*